Soluţia Linux_WP este o configuraţie specială prin care se accesează baze de date de pe un server Linux de pe staţii Windows.

Principiul este ca programele consumatoare de resurse să fie rulate pe server, variantele Linux nativ ale acestora, iar diversele utilitare, cum ar fi programul de declaraţii DUKIntegrator, Excel (sau alternativele acestuia OpenOffice, Libre Office), hPRINT, etc. să fie rulate de pe staţiile de lucru.
Operarea programelor se va desfăşura prin fereastra de terminal asigurată de utilitarul Putty.

În figura de mai jos redăm schema generală a acestei arhitecturi, din punct de vedere organizatoric al elementelor componente.

Din punct de vedere funcţional, arhitectura Linux_WP este prezentată pe figura de mai jos.

Schema subliniază cele mai importante proprietăţi de funcţionare:

• programele sunt rulate pe serverul Linux.
  Interfeţele de operare a programelor pe staţiile Windows vor fi disponibile prin utilitarul Putty, acesta furnizând o fereastră de terminal prin care pot fi accesate programele de pe server.
• tipărirea este implementată prin hWTools.
  Listele se generează într-un fişier, care se depune în catalogul spooler de pe server (format hWTools).
  hWTools va prelua automat listele generate şi le va transmite către imprimantă.
• fişierele de ieşire generate de program (fişierele Excel, fişierele de raportare, fişierele .txt) vor fi depuse pe server, totodată se generează şi comanda hWTools pentru lansarea lor.
  Ca urmare, fişierele generate vor fi lansate pe staţiile Windows cu programele adecvate pentru interpretarea lor (Excel sau Scalc, DUKintegrator, Acrobat Reader, Notepad++, etc.).
• hPRINT (componenta de tipărire grafică a documentelor din hMARFA) este un program Windows, nu poate fi rulat direct pe Linux.
  Este lansat de pe staţia de lucru cu acces direct la baze de date.
• Anumite operaţii de export în Excel nu pot fi implementate sub Linux (folosesc tehnologia OLE).
  Pentru a putea fi executate în continuare, se lansează alternative Windows ale programelor, pe staţiile de lucru (alternativele cu litera „W“ ale programelor), cu acces la baze de date prin reţea.
  Procedura de lansare este implementată astfel:
  • fizic executabilele se află pe server,
  • hMENU lansează un script (ex.WMARFT) care se află tot pe server,
  • acesta generează o comandă pentru hWTools,
  • hWTools lansează de pe server executabilul dorit (hMARFT), care accesează baza de date prin reţea,
• Pentru ca fişierele de pe server să poată fi accesate de pe staţiile Windows, pe server este lansat un server Samba.
  Accesarea serverului are loc direct prin reţea locală, sau în varianta cloud prin OpenVPN.

La pornirea programelor, pentru ca toate aceste legături să fie iniţializate se foloseşte programul hSTART prin care are loc logarea.

Server

Din punct de vedere administrativ, pe server găsim o structură de fişiere care poate să conţină mai multe medii HAMOR Soft.
În rădăcina sistemului de fişiere există catalogul HAMOR în care regăsim cataloagele corespunzătoare mediilor de lucru:

 \HAMOR
     \mediu_1
           \hDATA                 -drive H: -accesibl doar administratorilor
                \BD
                executabile
           \hGROUP                -drive S:
                \RO               
                    \DOC      -documentaţii, descrieri,
                    FILES.DBF -catalogul fişierelor local, 
                \RW
                    anexe
                    DECL_OBL  -fişiere declaraţii (fără program)
                    BD hPRINT
                    RES -resurse programe
            \hUSER                -drive U:
               \user_1 
                    \RO
                        HMENU.BAT
                    \RW
                        \DBMENU -BD hMENU -proprie pt.fiecare utilizator
                        \SPOOL  -catalog spooler
                        \PDF    -fişiere PDF generate
                        \LST    -catalog LST
                        \TMP    -catalog temporar
             \user_2
             ... 
       \mediu_2
       ...

De pe staţia de lucru, mediul este vizibil prin unităţile de disc H:, S: şi U:.
Unitatea de disc H: este accesibilă doar administratorilor, nu este vizibilă utilizatorilor standard.
Unităţile de disc de mai sus sunt mapate la lansare de hSTART.

Structura de fişiere care formează mediul HAMOR Soft este sub controlul serverului SAMBA care rulează pe server.

Staţia de lucru

Staţia de lucru de asemenea trebuie să fie pregătită, să conţină câteva utilitare şi programe pentru conectare şi utilizarea mediului.
Acestea de obicei sunt pregătite în catalogul C:\hSTART

Structura catalogului hSTART:

  \hSTART
      DECL_OBL   -programul de declaraţii DUKIntegrator
      START      -baza de date hSTART
      TMP        -catalogul temporar
      hSTART
      hWTools
      alte programe, utilitare Windows ce se lansează cu hWTools

În plus faţă de cele prezentate la varianta cloud, OpenVPN trebuie să fie instalat.

Grupul utilizatorilor programelor HAMOR Soft:

• hUSERS -utilizatorii standard,
• hADMIN -utilizatorii administratori de sistem.
  Utilizatorii administratori fac parte şi din grupul utilizatorilor standard (hUSERS).

Pentru conectarea la server de pe staţiile de lucru folosim utilitarul hSTART.

Conectarea cu succes presupune:

• server funcţional,
• server accesibil din reţea, în varianta cloud, accesibil prin OpenVPN,
• server Samba lansat pe server, care să controleze catalogul în care este organizat mediul HAMOR Soft.

Se lansează hSTART.
Acesta afişează profilul implicit. Prin F1 sau click dreapta poate fi ales un alt profil, după care poate fi lansată conectarea.

Ce face hSTART la conectare ?

• verifică dacă serverul este accesibil,
• verifică, dacă programul este deja lansat şi dacă da, îl opreşte forţat,
• mapează discurile H: (numai pentru administratori), S: şi U:,
• preia lista imprimantelor de pe server,
• porneşte hWTools,
• porneşte utilitarul Putty.

Kiturile de instalare sunt puse în catalogul partajat hUSER, accesibil prin WIN+r, \\adresa IP

• Kitul hChei instalează numai cheile OpenVPN.
• x86_64 înseamnă arhitectură pe 64 de biţi şi i683 înseamnă arhitectură pe 32 de biţi.
• Pentru distribuitori recomandăm conectarea OpenVPN cu modul GUI, pentru a putea folosi diferite canale de OpenVPN.
• Dacă utilizatorul are acces la dreptul de administrator şi foloseşte canalul OpenVPN pentru conectare, recomandăm modul OpenVPN GUI, manual. Astfel prin icoana din partea de jos a ecranului se poate urmări mai transparent, dacă este conectat.
• Dacă accesul se face numai din reţeaua locală, alegem mod reţea locală.

În acest capitol prezentăm modalitatea de administrare a bazelor de date de tip hMET în sistemul Linux_WP.

Bazele de date din Linux_WP pot fi accesate prin fereastra Putty sau direct din Windows prin serverul Samba

Modul de lucru prin PuttY

De fapt înseamnă executarea operaţiilor accesând structura de fişiere direct din fereastra Putty.

În acest caz se vor folosi utilitare şi comenzi Linux.
Lansarea lor are loc fie din hMENU, fie din fereastra shell lansată din hMENU, modalităţi prezentate mai jos.

Modul de lucru prin Samba (Windows)

După conectarea la server, din Windows vor exista trei cataloage partajate pentru fiecare utilizator dintr-un mediu HAMOR Soft care sunt mapate prin H: pentru administratorii mediului:

• hDATA
• hGROUP mapat şi direct ca S:
• hUSER mapat şi direct ca U:

Pentru utilizatorul standard vor fi mapate doar S: şi U:.

Aceste drive-uri mapate vor putea fi accesate în modul obişnuit din Windows şi permit efectuarea operaţiilor de migrare baze de date, backup, copiere discuri pe server, etc.

Recomandăm ca operaţiile de întreţinere ale bazelor de date să fie executate sub Linux_WP.
Pentru a sprijini această activitate, în Linux există utilitarele specifice folosite la administrarea bazelor de date, iar hMENU pune la dispoziţie un set de operaţii lansabile direct din meniu.
În timpul rulării comenzilor lansate din hMENU vor exista setările mediului asigurând rularea corespunzătoare a programelor/utilitarelor.

În continuare vom prezenta aspectele care considerăm că sunt specifice acestui sistem.

În hMENU prin Altele\ Comanda Linux avem acces la un set de comenzi specifice sistemului, pregătite pentru a putea fi lansate mai comod.
După lansare avem posibilitatea de a completa patru parametri:

• Catalog de lucru
  Catalogul care se selectează înainte de lansarea comenzii/utilitarului,
  deci va fi catalogul curent în care se va executa comanda/utilitarul.
• Comanda
  Linia de comandă:
  • alegeţi o comandă din lista ce se afişează prin F1 sau click dreapta
  • introduceti direct o comandă Linux
• Parametru-1,2 -parametrii transmişi către comandă/utilitar

Click dreapta sau tasta F1 lansează o fereastră de navigare în structura de fişiere.
Fereastra de navigare este apelabilă pe câmpurile Catalog de lucru, Parametru-1, Parametru-2.

Câmpul Catalog de lucru fie rămâne liber, fie trebuie să fie completat cu un catalog existent. Pentru preluarea unui catalog din fereastra de navigare în câmp:

• folosiţi butonul Alege,
• combinaţia de taste Alt + Enter
  presupune setarea Putty:
  Window/ Behaviour/ Full screen on Alt Enter: NEBIFAT !

Lista comenzilor pregătite:

• hMET2C -utilitar editare comenzi generale
  Precizaţi în parametri :
  • baza de date pentru care lansaţi utilitarul
  • codul aplicaţiei -ale cărei comenzi generale se editează
• hMET2UP-utilitar update
  Precizaţi în parametri :
  • baza de date pentru care lansaţi utilitarul
  • codul aplicaţiei pentru care doriţi să lansaţi utilitarul
• DBU3 - utilitar de întreţinere fişiere
• mc - Midnight Commander - utilitar Linux de întreţinere cataloage şi fişiere
• Shell-Linux Shell
  Deschide ferestra de comenzi care permite introducerea directă a comenzilor Linux
• unzip - utilitar despachetare
  Precizaţi în parametri:
  1. Fişierul zip care se va despacheta
  2. Catalogul unde se dezarhivează fişierul zip
     (În cazul catalogului curent introduceţi . (punct))

Exemplu de lansare program cu parametri:

<code>Comanda:     ./HMET2C
Parametru 1: UTIL.DEM
Parametru 2: u</code>

Linux Shell este interpretorul de comenzi din Linux.
Lansat din hMENU, preia setările variabilelor de mediu existente în Linux_WP, lucru care asigură rularea programelor cu parametrii corespunzători. Din acest motiv operaţiile de administrare şi întreţinere se recomandă să fie făcute fie direct din operaţiile lansabile din hMENU sau din Linux Shell lansat din hMENU.

În continuare prezentăm căteva scenarii şi sfaturi utile care pot fi folosite cu succes în Linux Shell.

În Linux comenzile sunt „case sensitive“, adică literele scrise cu majuscule şi minuscule sunt semnificative.

Despre bazele de date hMENU:

Fiecare utilizator are o bază de date hMENU proprie şi aceasta se află în catalogul hUSER/utilizator, unde utilizator reprezintă un nume concret de utilizator.
Prin urmare, administrarea bazelor de date hMENU presupune transmiterea unei căi de acces mai lungi, care duce către baza de date proprie a utilizatorului.

Lansarea unui program existent în catalogul curent

Înainte de numele pogramului se introduce ./

Exemple:

./HUTIL UTIL.DEM
./HMET2C SALA.DEM u
./HMET2C UTIL.DEM u
./HMET2C /HAMOR/hamor/hUSERS/utilizator/RW/DBMENU h
sau
./HMET2C ../hUSERS/utilizator/RW/DBMENU h

DBU3 este vizibil din orice catalog, poate fi lansat direct: DBU3

Lansarea unui program hMET2 în regim administrator

<code>   ./HSALAR SALA.DEM $
./HIMOB IMOB.DEM $</code>

Lansare hMENU în regim de administrare baze de date

   ./HMENUE /HAMOR/hamor/hUSERS/utilizator/RW/DBMENU $
  sau
  ./HMENUE ../hUSERS/utilizator/RW/DBMENU/DBMENU $

Observaţii

Tastaţi HMENUE şi nu HMENU !
Această comandă permite administrarea structurii de menuri, deci se permite intrarea în interfaţa de administrare prin tasta F8.
După părăsirea interfeţei de administrare, se revine în fereastra de comenzi, nu în programul de meniuri.
Pentru a urmări efectele modificărilor efectuate, reveniţi în hMENU prin părăsirea ferestrei de comenzi sau relansarea programului în modul prezentat.
Din hMENU astfel lansat nu pot fi pornite programele!
Pentru lansarea programelor părăsiţi fereastra de comenzi, astfel se revine în HMENU, care va funcţiona în modul obişnuit.

Upgrade baze de date

Lansare hMET2UP direct din mediul HAMOR:

./HMET2UP SALA.DEM S

Executaţi upgrade baze de date întotdeauna din mediul HAMOR Soft!
Variabilele de mediu trebuie să fie setate, asigurând funcţionarea corectă a utilitarului.

Editarea comenzii

În timpul editării unei comenzi, prin tastele săgeată stânga, săgeată dreapta se poate poziţiona cursorul în cadrul comenzii, fiind posiblă accesarea oricărei porţiuni şi efectuarea de modificări.

Introducerea rapidă a unei comenzi sau a unei căi de acces

Tasta TAB facilitează introducerea comenzilor.
De exemplu, dacă dorim să lansăm ./HSALAR69 SALA.DEM din mediul HAMOR:

• în linia de comandă introducem ./HS
• apasând TAB, în mediul HAMOR cel mai probabil se va afişa HSALAR69, deoarece reprezintă partea semnificativă a programelor existente în mediul HAMOR,
• care sunt programele HSALA.. disponibile în acest moment ?
  Se tastează TAB de două ori consecutiv, ca urmare se listează toate variantele care încep cu HSALA, ex.: HSALADOC, HSALAR, HSALAR68, HSALAR69, HSALAZ, HSALAZ69.

Introducerea căii de acces va fi facilitată în mod asemânător, ex:

• SA după care TAB
• se completează partea semnificativă, ex. SALA
• de două ori consecutiv TAB, se listează toate bazele de date SALA disponibile,
• se completează SALA.D după care TAB, linia de comandă se completează:
  ./HSALAR69 SALA.DEM
  adică tocmai ceea ce am dorit.

History - revenirea la o comandă deja introdusă:

• modul cel mai simplu: sageata sus, sageata jos,
• listarea tuturor comenzilor existente în buffer:
  history
• listarea ultimelor 10 comenzi:
  history 10
• listarea anumitor comenzi, de exemplu HMET2C lansate:
  history |grap HMET2C
• pentru reluarea unei comenzi:
  -folosiţi Copy/Paste
  sau
  -Ctrl R şi tastaţi o parte semnificativă din comandă, ex.HMET2C,
  va fi reluată ultima linie de comandă cu HMET2C
  Poziţionaţi cursorul cu săgeata stânga/ săgeata dreapta la partea potrivită a comenzii, efectuaţi modificările.

hWTools are un rol cheie în sistemul Linux_WP, tocmai din acest motiv considerăm important să fie discutat mai în detaliu modul în care este rulat în Linux_WP.
În Linux_WP programele (nativ Linux) rulează pe server, dar multe taskuri sunt rulate local pe staţii. Lansarea în execuţie a taskurilor pe calculatoarele locale este implementată prin hWTools.

Taskuri iniţiate de programele rulate pe server, dar executate pe calculatoarele locale:

• tipărirea,
• lansarea programului de declaraţii DUKIntegrator,
• editarea textelor cu editoare externe,
• vizualizarea/prelucrarea fişierelor generate (fişiere Excel, text, htm, etc.).

Procedura de conectare la server lansează automat hWTools pe staţia de lucru.
Fiecare utilizator are un catalog spooler propriu, care se află pe server în catalogul propriu utilizatorului: hUSER/user_n/RW/SPOOL
Taskurile vor fi iniţiate de programele rulate pe server, prin depunerea unui fişier de comenzi. Comenzile depuse vor fi preluate de hWTools şi executate.

După natura lor taskurile lansate pot fi:

• taskuri nesincronizate - taskuri care se lansează şi programul nu aşteptă terminarea lor, fiind rulat mai departe,
• taskuri sincronoizate - taskuri care se lansează şi programul aşteaptă terminarea lor.

Exemple de taskuri sincronizate:

• lansarea programului de declaraţii DUKIntegrator,

  • lansarea editoarelor de text la modificarea formulelor de calcul, comenzilor generale.

Cum este implementată această procedură ?

• programul generează:
  1. fişierul de comandă (.bat) pentru lansarea taskului dorit, în care sunt implementate următoarele:
     1. lansarea taskului dorit, cu opţiune de aşteptare,
     2. generarea unui fişier de răspuns după terminarea progamului lansat.
  2. fişierul de comandă pentru hWTools şi îl depune în catalogul spooler,
• programul trece în regim de aşteptare pentru terminarea taskului,
• hWTools lansează fişierul de comenzi generat şi deci taskul dorit,
• după terminarea taskului se generează un fişier de răspuns,
• programul depistează fişierul de răspuns şi continuă rularea.

Numele fişierului de comandă care lansează taskul propriu-zis se formează din numele programului urmat de codul staţiei. Ex.:hMET2C01.BAT
Numele fişierului rezultat este identic, dar are extensia .REZ

Oprirea utilitarului hWTools pentru depanare

La implementare se întâmplă ca taskurile să nu fie lansate deloc, sau să nu fie lansate cu parametrii doriţi pe calculatorul local. Pentru a urmări exact ce anume se întâmplă, hWTools poate fi oprit. Fişierul de comenzi va fi generat şi depus în catalogul spooler, dar fără să fie prelucrat. Astfel poate fi deschis cu un editor de text şi poate fi studiat conţinutul.

* parametru nou: $+ -forţează lansarea în regim de editare meniuri, este util când se lucrează cu mapări şi s-au folosit mapări incorecte, s-au referit variabile de mediu care nu sunt definite. În aceste cazuri permite lansarea în regim de editare meniuri. Dacă s-ar lansa direct, ar fi posibil să genereze eroare de rulare.

Interfaţa cu script pentru lansarea aplicaţiilor:

• script: RUNAPL
• interfaţa:
  • cod meniu
  • cale de acces fişier comanda care va fi lansat de hMENU
  • aplicaţie EXE_NAME
  • nume aplicaţie
  • cale de acces bază de date
  • cale de acces programe
  • cale de acces la catalogul de lucru
  • nume societate proprietar date (SH_NAME)
• ce face scriptul ?
  • testează ce executabile sunt disponibile: dacă este program Windows şi există executabil <program>W (se doreşte lansare HSALAR şi există HSALARW) se lansează aceasta
  • testează cu h_progtype() ce tip de executabil este disponibil: dacă este program DOS pe Linux RUNAPL va lansa şi DOSEMU.

Vezi şi comentariul din script!

• în Linux, spre deosebire de MS_DOS sau Windows, literele mari şi literele mici sunt percepute diferit. Astfel, pot coexista în acelaşi loc foarte bine directoare sau fişiere cu nume precum:

DIRECTOR
director
Director
dIRECTOR
DiReCtOR 
...

• În Linux, calea către directoare şi fişiere este separată prin / (slash) şi nu prin \ (backslash) ca în MS_DOS sau Windows.
• Pentru a porni un program de Linux din directorul curent, se va folosi sintaxa ./HMENUE. Dacă, de exemplu, dorim să pornim programul din directorul /home/HAMOR.DEM/ există două posibilităţi: fie dăm comanda /home/HAMOR.DEM/HMENUE, fie cu comanda schimbare catalog cd mergem în directorul executabilului /home/HAMOR.DEM şi tastăm ./HMENUE
• Pentru programele Linux furnizăm parametrii la fel ca şi din Windows/DOS, executare program urmat cu parametrii, de ex. pentru rulare hMENU în regim modificare: ./HMENUE /HAMOR/mediu/hUSERS/user/RW/DBMENU/DBMENU $+
• uname - Afişează informaţii despre sistem.

• pwd - (print working directory) - listează calea absolută a directorului curent (directorului în care ne aflăm)
• dd /another/location - (change directory) schimbă directorul curent în directorul primit ca parametru
• se iese din catalogul actual la fel ca şi în Windows prin: dd..
• Deplasarea într-un director care are un nume format din mai multe cuvinte se face folosind ghilimele pentru încadrarea acestora: cd „catalog cu spaţii“
• ls /some/directory - (list) listează conţinutul directorului primit ca parametru cu argumente
• l (long) listează informaţii suplimentare
• a (all) listează toate fişierele şi directoarele, inclusiv pe cele ascunse
• h (human) se foloseşte în combinaţie cu -l pentru afişarea dimensiunii într-un format mai uşor de citit (KB, MB, GB).
  Recomandăm comanda de listare a catalogului prin: ls -hla
  în Linux, dacă doriţi ca listarea unor nume de fişiere, sau a unui text mai mare

decât ecranul monitorului să se desfăşoare pas cu pas, tastaţi comanda „| more“ (pipe more) după comanda pentru afişare: ls -hla | more

Dacă avem un fişier text (în format .txt) şi vrem să vedem ce conţine. Pentru asta există comanda cat în forma standard. Presupunând că fişierul text se numeşte „readme.txt“ şi dorim sa aflăm ce conţine, vom tasta:
cat readme.txt
iar dacă conţinutul acestuia depăşeşte dimensiunea ecranului (conţine mai multe pagini), vom folosi parametrul „| more“ astfel:
cat readme.txt | more

diff [-be] fis1 fis2
Compară cele două fişiere presupunând ca ele sunt fişiere ASCII şi vizualizează informaţii despre liniile care trebuie modificate în fiecare pentru a le aduce la aceeaşi formă.
Opţiunea –b indică ignorarea caracterelor TAB şi a spaţiilor în comparaţii.

find listacai listapredicate
Caută în arborele de fişiere, începând cu nodurile specificate în fiecare cale din listacai, pentru a găsi fişierele care se potrivesc expresiilor booleene din listapredicate.

Predicatele pot fi:

• name fis – este adevărat dacă numele fişierului este fis
• mtime n – este adevărat pt. fişierele modificate în ultimele n zile
• size n – este adevărat dacă fişierul are dimensiunea de n octeţi
• group nume - este adevărat pt. fişierele care aparţin grupului specificat
• user name – este adevărat dacă fişierul îl are ca proprietar pe utilizatorul cu numele nume

Exemplu:
find /-name *.c -print - va tipări toate fişierele cu extensia .c, din toţi directorii de pe disc, începând cu rădăcina

ls | grep H*
rezultate pentru filtrarea cu textul dat, poate să fie şi expresie regular.
Exemplul returnează numai fişierele/directoarele cu iniţiala H.

mkdir nume_director - (make directory) creează un director cu numele indicat, se poate crea şi cu cale absolută

cp fişier_sursa fisier_destinatie – (copy) copiază fişierul sau directorul indicat într-un nou loc cu parametru

Opţiuni:

• v – (verbose) afişează output pentru fiecare operaţie
• r – (recursive) se foloseşte atunci când se doreşte copierea unui director;

mv fisier_sursa fisier_destinatie - (move) mută un fişier sau director în altă locaţie dar în acelaşi timp poate să-l şi redenumească. Opţiunile v,t sunt valabile.

rm fisier - (remove) şterge un fişier sau director Pentru a elimina un director cu conţinutul acestuia, se vor folosi parametrii „-rf“ la comanda „rm“, ca în exemplul următor: rm -rf DIRECTOR. Toate fişierele şi subdirectoarele acestui director vor fi eliminate.

ln -s /cale/la/catalog/fisier ./fisier - crearea unui link simbolic (shortcut) pentru un fişier la calea dată (primul parametru) pentru fişierul (următorul parametru) din directorul actual (./).

Pentru a schimba drepturile fişierelor/cataloagelor trebuie să fiţi proprietarul acelor fişiere/cataloage.

• chmod - Schimbă modul unui fişier
• chmod 755 file - Fişierul va fi editabil şi executabil pentru proprietar, şi va fi executabil/citibil pentru grupul său şi pentru oricine.
• chown - Schimbă proprietarul unui fişier
• chown daniel file - Îl face pe „daniel“ proprietarul fişierului.
• chown -R daniel dir - Îl face pe „daniel“ proprietarul catalogului şi a tot ce se află în el.
• chgrp - Schimbă grup proprietar al unui fişier
• chgrp hUSERS file - Îl face pe hUSERS să fie grupul fişierului.

last yourusername - vizualizează ultimele login-uri.
Comanda logout sau CTRL+D face ieşirea din consolă.
w afişează utilizatorii conectaţi.

Zip este o arhivă folosită pe toate sistemele de operare, de la Linux la Windows, Macintosh sau Solaris. Foloseşte o metodă de compresie de nivel înalt şi permite arhivarea atât a fişierelor, cât şi a directoarelor şi subdirectoarelor folosindu-se de diverse niveluri de compresie specificate de utilizator. În Linux, există două comenzi, una pentru arhivare zip şi una pentru dezarhivare unzip.

Este important de ştiut, că o arhivă în format .zip făcută cu programul zip de Linux poate fi despachetată foarte bine de orice dezarhivator de zip compatibil pkunzip.

Pentru a arhiva un fişier cu zip, se dă comanda:

zip nume_arhiva.zip fisier_pentru_arhivat
De asemenea, opţiunile pentru selectarea fişierelor prin simbolul „*“ sunt suportate. Astfel, comanda: zip arhiva.zip *.DBF va arhiva toate fişierele cu extensia mp3 din directorul curent şi va scoate la ieşire o arhivă cu numele muzica.zip.

Dacă se doreşte arhivarea unui director care conţine mai multe fişiere, va fi folosită opţiunea „-r“, astfel: zip -r nume_arhiva.zip director_pentru_arhivat

Împachetează atât arhiva .gz, cât şi fişierul .tar:
tar -czvf arhiva.tar.gz director_pentru_arhivat

Despachetează atât arhiva .gz, cât şi fişierul .tar:
tar -xzvf arhiva.tar.gz

Parametrul c (create) sau x (extract) determină dacă programul va arhiva sau va dezarhiva, cu z (gz) se determină modul/extensia de împachetare, v vine din verbose, adică să afişeze fişierele cu care lucrează, opţiunea f (file) trebuie să fie ultima opţiune după care imediat trebuie să urmeze numele fişierului.

Presupune hWTools, care este un utilitar Windows şi rulează pe staţia de lucru. Trebuie să existe un spooler comun, în mod standard acesta este în zona utilizator, în catalogul RW\SPOOL\

• în Catalogul fişierelor, poziţia prn, calea de acces se completează cu |lp -o raw,
• imprimanta trebuie să fie implicită,
• la definiţiile de imprimante, în hUTIL nu se completează câmpurile Impr. şi Port/UNC, acestea fiind importante când se lucrează cu hWTools, nu la imprimarea directă.
• la unele imprimante este necesară şi o parametrizare suplimentară, astfel încât în text caracterul Line Feed să fie interpretat ca avans rând şi revenire la început.
  De exemplu, la imprimantele Hewlett Packard această comandă este: Esc,&,k,2,G şi se introduce în secvenţa de uniţializare a imprimantei, din hUTIL.